Gropenenii „… sunt rodul dorinţei soarelui şi bucuriei pământului!”
(Nelu Popoacă: ”Păiduşca”. Editura Edmunt, 2010)
Aşa a început istoria acestor meleaguri aflate în răsăritul Câmpiei Române, la locul unde Dunărea Veche se împleteşte cu cea Nouă, iar “semnăturile” acestei geneze se păstrează în furcile fântânilor şi în armonia culorilor din ţesături. Dar, mai ales, semnăturile acestei geneze le înâlneşti în fiecare din oamenii acestor locuri frământate continuu de împlinirea rostului în viaţă…
Ne aflăm la confluenţa unor transformări structurale fără precedent în toate domeniile vieţii sociale. Procesul integrării europene, în care este cuprinsă, firesc, şi ţara noastră, un proces legic, necesar, aduce cu sine, însă, nu numai consecinţe pozitive. Întreaga mas-smedia ne prezintă, destul de frecvent, opinia unui număr însemnat de organizaţii neguvernamentale şi oameni manifestată împotriva acestor tendinţe de globalizare a vieţii economice, politice, sociale, de creare a unor structuri transnaţionale şi suprastatale. Argumentele, întemeiate, se întâlnesc şi de o parte şi de alta. Sensul devenirii noastre este însă bine conturat.
Prin activitățile complementare precesului instructive-educativ, prin multele proiecte și parteneriate inițiate și realizate, Școala Gropeni își propune să-și însușească și să perpetueze valorile deosebite ale creației populare locale prin promovarea cântecului și jocului popular specifice zonei. Prin activitățile inițiate încercăm să limităm una din consecinţele negative ale procesului de integrare în noua familie europeană şi anume: perturbarea desăvârşirii psihicului uman, în sensul menţinerii unor preocupări constante pentru păstrarea individualităţii individului dar şi a colectivităţii.
O unitate şi o diversitate a contrariilor, cu polemica ce decurge implicit din aceasta, a fost şi va fi mereu necesară fiind, în esenţă, generatoare de progres social. Or, există riscul ca prin procesul de integrare să creăm în tipologia psihicului uman un tip comun, fără trăsături individualizate, definitorii, un tip stereotipizat, până la detalii.
De subliniat că mulţi oameni de stiinţă, din domenii sociale diferite, acordă o importanţă deosebită factorului uman în dezvoltarea societăţii. Psihologul american Leona E. Tyler considera desăvârşirea psihicului uman drept forţă motrică a dezvoltării sociale. Fără a ne propune să facem o analiză a mecanismelor interdependenţelor dintre factorii geografici naturali, factorii politici, nivelul de dezvoltare al forţelor de producţie, relaţiile interumane etc – acestea constituind teme tratate pe larg, pe domenii, într-o mulţime de lucrări ştiinţifice consacrate, încercăm prin activitățile curricular și extracurriculare să conturăm un sens în încercarea de individualizare a personalităţii umane, a colectivităţilor umane, în procesul amplu, complex de dezvoltare umană.
Ne-am propus să oferim doar câteva repere tuturor celor implicaţi în munca educaţională – consilii locale, primari, cămine şi societăţi culturale, cadre didactice .
Învățător Lambrinoc Ionel