Mihai Maxim în lucrarea „O istorie a relaţiilor româno-otomane, cu documente noi din arhivele turceşti”, vol I. Publicată la Editura Istros a Muzeului Brăilei, 2012, scoate la lumină, în urma studierii documentelor din Arhiva Otomană a Preşedenţiei Consiliului de Miniştri din Istanbul , extrase dintr-un registru detaliat de recensământ în care este înregistrată şi populaţia târgului (kasaba) Brăila, cartier cu cartier şi casă cu casă şi a satelordin Kaza-ua (raialei Brăilei ( Berayil) din acel moment cu veniturile respective. Recensământ efectuat în luna Ramazan, anul Hegirei 977/ 7.02-16.02 1570– pag 176-201
Până la aceată dată, este cel mai vechi recensământ oficial otoman privind Brăila.
În acest recensământ este menţionată şi comuna Gropeni cu venituri în valoare de 39018 akca şi cu 8 mori împărăteşti, în ruină- pag 300.
La pagina 383 se menționează că: ”Necredincioșii din Brăila și necredincioșii satelor pe nume Zerneș (Zărnești – Bertești) și Tufeș (Tufești) și Kesanca (Kisalica – probabil Odaia Viziru) și Baldovineș (Baldovinești) și Gropen (Gropeni) aflate în împrejurimi și supuse ei (Brăilei), din vechime scutirii de zeciuială (datorată) șeriatului și de dările cutumiare, meremetiseau și reparau din taliyan-ele de stat ale portului Brăila și barkan-ul cetății Brăila și mai obișnuiau ei să execute și serviciile celor 24 de vozari ( persoane care asigurau serviciile de trecere a râului) necesari schelei și aproape toate celelalte slujbe de stat.
La pagina 386 se menționează că :”necredincioșii celor 5 sate (Bertești, Odaia Vizirului, Tufești, Gropeni și Vădeni ) aduc piatra necesară la numitele taliane.
La pagina 423, în traducerea documentului fotocopiat din fondul Biroului Consilului de miniștri al Imperiului Otoman se menționează situația ”morilor împărătești” în număr de 8 concesionate încă din 1551 lui Mircea Ciobanu. Această subliniere se regăsește în Registrul din 1597- 1598 fără modificări față de registrul din 1570.
Cele 8 mori sunt cele menționate în dreptul comunei Gropeni.